Cine esti?

           

 

       Priveste in interior,a sosit timpul in care sa te identifici!
       Unde e acel om care se multumeste sa traiasca cu nimic? In secolul al XXI-lea sa traiesti cu nimic poate fi hedonist,daca analizam situatia.A trai astfel inseamna sa ai totul pentru tine, sa fii singurul care ai ramas de pus in valoare,sa fii asa cum ai fost scos de la mama din pantec.
      Cum sa traim noi decent fara sa ne luam mai mult decat avem nevoie,cand toti gandim ca sfasrsitul nostru e departe?! Ma gandesc eu sau tu ca vom muri maine inainte sa ne luam o masina de ultimul tip?
      Lasa-ma sa traiesc in intunericul padurii,sigur acolo voi fi implinita si nu voi avea frustrari.Acolo ma bazez doar pe mine,nu mai astept marea cu sarea din partea celorlalti.Nu mai am pe cine da vina ca sunt infometata,neajutorata,nebagata in seama.Eu sunt singura la care as putea arata cu degetul,eu si nimeni altcineva!
     Asa trebuie sa fie si in societate! Responsabilitatea e a fiecaruia dintre noi.In primul rand sunt in relatie cu mine,si apoi cu semenii mei.Daca ma inteleg bine cu eul meu,cu siguranta ma voi intelege si cu societatea. Nu are nimeni puterea sa ma faca sa ma simt inferioara,caci stiu cine sunt!Voi fi de doua ori superioara: o data pentru ca am castigat lupta cu mine,si a doua oara pentru ca va avea tendinta sa ma imite,astfel nu va fi contra mea.
     Ma implinesc  prin mine insami.Daca ma ajuta cineva,satisfactia scade. Fii dependent de tine,nu fi sclavul altuia sau mai rau,sclavul lucrurilor materiale.Sa fii puternic inseamna sa ai toate resursele pentru a invinge oricand.Armele sunt in tine,cele materiale nu iti folosesc,ba chiar te impiedici de ele.Asadar, TU CINE ESTI?

Viata e o piesa de teatru

      Atâta timp cât viața e o piesă de teatru îmi joc rolul fără resentimente,fără flori la ureche și alte zumzete...joc rolul pe care Dumnezeu mi l-a dat,nu te imit pe tine,nici pe el.Trag de sfori încercând să fac mișcări cât mai grațioase pentru viața mea.De multe ori m-am surprins pe mine însămi..e firesc,nu sunt un șablon și din fericire nu am nimic scris aici pe pământ,am liber arbitru.Dacă vei încerca să tragi de sforile mele în speranța că vei schimba ceva,te avertizez că nu vei reuși,dar chiar mi-ar face plăcere să încerci,vreau să te convingi.Nu mi-au secat cuvintele,nici sufletul,nici sângele!Am uitat de vis...el m-a purtat în lumi diferite ani la rând,am strigat,m-am revoltat,am râs și m-am bucurat când personajul era purtat de valuri reci sau calde.
     Putem fi luați și din perspectiva marionetelor! Vă las pe voi să reflectați pentru că eu o iau ca pe o situație negativă și nu,chiar nu-mi face plăcere.Lucrurile frumoase mă binedispun,așa că propun să facem masca pe care o avem să zâmbească.Nu contează dacă e de ceramică sau chituita cu fond de ten,ea trebuie să zâmbească și să alunge norii negri ce aduc riduri premature.